Postarea originata e datata: 26 Decembrie 2010.
E una politica.
Era vremea aia...cu Boc si Ipad-ul, stiti voi.
Fara alte introduceri:
Din ciclul: Romania – Wonderland
Prim-ministrul nostru, Emil Boc (stiti despre cine vorbesc, nu) si-a luat IPad, “ca tot romanul de rand” afirma el.
Pai, domnule Boc, ma intrerb daca tu nu traiesti cumva intr-o lume paralela. Pe cuvantul meu ca nu am vazut nici un profesor sau bugetar cu IPad-uri la el!
Probabil ar trebui sa merg la oculist, poate am noroc ca el sa nu-mi dea doar o lentila si trei sferturi, chiar daca lui I s-au luat douazeci si cinci la suta din salariu.
Poate ca ar trebui sa ies in oras, la cafenele sa vad si eu romani butonandu-si fericiti IPad-urile, dar stii, alocatia nu imi permite. E de numai 42 de lei, in caz ca nu stiai…daca as fii un bebelus as putea sa ies in oras cu indemnizatia mea de crestere, si poate as lua si pe mama cu mine, ca doar are un an concediu de crestere a copilului, trebuie sa fim asa de apropiate si sa petrecem timp impreuna cat pentru doi ani.
Hmm…ce ar fii sa ii cer bunicii mele bani pentru un IPad, ca sunt cam frustrata de chestia asta ca toti romanii de rand au IPad si eu nu am.
Ah…dar ea nu are destui bani pentru ca pensiile au cam intrat la apa (o fii din cauza inundatiilor din vara?) Si in plus unele sunt si impozitate, iar facturile sunt din ce in ce mai umflate.
Am vazut ca nu pot face rost de IPad si mi-a crapat ficatul de ciuda, asa ca m-am dus la farmacie sa-mi iau o pastila, dar nu am primit nimic, pentru ca nu au avut fonduri sa ia medicamente.
M-am lasat pagubasa si am realizat ca eu nu sunt un roman de rand. Si tocmai cand ma pregateam sa tip de disperare, boschetarul de la coltul strazii a scos un IPad si mi-a facut o poza.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu